Real Time Web Analytics
Din Producție Din vorbă în vorbă

Arinul, un lemn frumos cu foarte multe utilizări

lemnul de arin

Am văzut nu de mult la prietenul nostru Nicu Ivănescu – cred că vi-l amintiți, cel cu căsuța de lemn de la Valea Zânelor – câteva fotografii cu o scară făcută dintr-un lemn pe care nu reușeam să-l identific. L-am întrebat ce lemn este și mi-a spus că este arin. Nici despre copac nu știam cine știe ce. Cunoștințele mele se reduceau la faptul că poate fi găsit pe malurile râurilor, dar despre lemnul de arin, în afară că există, nu stiam nimic. Așa că am început să mă documentez și am aflat lucruri chiar interesante.

lemnul de arin
https://www.facebook.com/xylino.ro/

Sunt multe specii de arin răspândite peste tot în lume. Cel ce se găsește natural în toată Europa, nord-vestul Asiei și nordul Africii este Alnus glutinosa, cunoscut și sub numele de arinul negru sau arinul european. Este specia care crește și la noi.

 

Arinul (sau aninul, este același lucru) preferă solurile umede și lumina, fiind întâlnit în mlaștini, pe malurile râurilor sau la marginile pădurilor. Este un copac pionier, așezându-se în locuri unde nu există alți copaci. În timp apar și alte specii, formand împreună o pădure. Din păcate, în pădure arinul nu rezistă. Copacii pe care îi face să se așeze lângă el îi aduc sfârșitul. Fiind mare iubitor de lumină ajunge să piardă ramurile inferioare, rămânând numai cu o coroană mică în vârf, iar lăstarii ce ies din semințe mor din lipsă de lumină. Din fericire semințele sunt ușoare și pot fi purtate de vânt și o lună, așa că ajung la distanțe mari.

lemnul de arin
sursa foto: en.wikipedia.org

Copacul crește până la 20-30 m, rar mai înalt de atât. La tinerețe are trunchiul drept și înalt, cu coaja gri verzuie și netedă și crengi subțiri ce nu formează coroană. La maturitate formează o coroană arcuită cu ramuri strâmbe, iar coaja se închide la culoare și crapă. Este plantat pentru stabilizarea malurilor râurilor si pentru a controla inundațiile. Frunzele sunt bogate în azot iar cele care cad pe pământ și se descompun reprezintă un îngrășământ foarte bun pentru copacii din jur (nuc, brad sau plop).

lemnul de arin
sursa foto: https://www.facebook.com/xylino.ro/

Arinul poate trăi până la 160 de ani, dar e bine să fie tăiat până la 60-70 de ani pentru că după această vârstă începe să formeze inimă de putregai. Lemnul de arin tânar are culoarea mai deschisă, galben-roșiatică, dar pe măsură ce se maturizează culoarea se închide, devenind mai roșiatică. Are fibra delicată și uniformă, dreaptă sau răsucită, în funcție de condițiile în care s-a dezvoltat, inele anuale sunt puțin vizibile iar porii sunt mici și răspândiți în tot inelul anual.

 

lemnul de arin
surso foto: rarewoodsandveneers

Lemnul de arin este un lemn moale care nu este recomandat ca lemn de rezistență în construcții. Totuși sunt date care arată că a fost folosit la fundația multor catedrale mediaevale și chiar la construcția pilonilor podului Rialto din Veneția. Și asta pentru că este foarte rezistent sub apă. Este un paradox, pentru că deasupra pământului rezistența lui la putrezire este scăzută și după taiere, trebuie debitat repede în scânduri și pus la uscat. În apă însă se pare că este în elementul lui, rezistența lui fiind considerabilă.

O altă calitate este rezistența la temperatură ridicată. Această proprietate, combinată cu rezistența la umiditate, îl face foarte bun pentru construcția saunelor. O proprietate importanta – conductivitatea termică redusă – îl face foarte potrivit pentru băncile sau fotoliile de relaxare din saună.

lemnul de arin
sursa foto: esaunashop.com

Lemnul de arin este folosit pentru obținerea hârtiei și cartonului, a plăcilor fibrolemnoase, la fabricarea mobilei, ferestrelor, jucăriilor, creioanelor, bolurilor și platourilor. Rumegușul de arin este folosit la afumarea peștelui și a cărnii, având o aromă fructată foarte plăcută. Coaja, florile și fructele sunt foarte bogate în taninuri, fiind folosite la obținerea coloranților naturali. Tot ele se folosesc și în medicina naturistă, împotriva hemoragiilor sau a altor boli.

În mobilă se folosește atât cheresteaua cât și furnirul. Este un lemn moale și flexibil, care se lucrează usor atât manual cât și cu scule, se șlefuiește frumos și se colorează uniform. Se pot ob,ine diverse piese de mobilier și pentru că toată documentarea despre arin a pornit de la Nicu, mai jos sunt două dintre lucrările realizate de el cu lemn de arin.

lemnul de arin
sursa foto: https://www.facebook.com/xylino.ro/
lemnul de arin
sursa foto: https://www.facebook.com/xylino.ro/

Fiind moale se sculptează ușor, fiind folosit la obținerea lingurilor decorative.

lemnul de arin
sursa foto: bloguluiflorica.blogspot.com

Se foloseste și la obținerea bolurilor, farfuriilor și platourilor din lemn.

lemnul de arin
sursa foto: giftpoint.ro

Nu știu ce impresie v-a făcut vouă, dar pe mine arinul chiar m-a impresionat. Îl vedeam ca un copac decorativ de pe malul râurilor, fără să mă gândesc că poate avea atât de multe utilizări. Iar lemnul de arin mi se pare chiar frumos.

lemnul de arin
sursa foto: auracabinetry.com

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai. In prezent lucreaza la CesBrands si se ocupa de distributia produselor de finisare POLISTUC.

Adaugă comentariul

Adaugă un comentariu