Caracteristici lemn Tehnici prelucrare lemn

Nodurile – cum apar și cum afectează lemnul

Nodurile reprezintă o caracteristică obișnuită a lemnului. Sunt cunoscute și recunoscute cu ușurință. Dar ce sunt ele, cum apar, de câte feluri sunt, cum influențează caracteristicile lemnului, cum influențează finisajul? Sunt întrebări la care veți găsi răspunsurile în cele ce urmează.

nodurile
sursa foto: diy.persiamag.com
Ce sunt nodurile

Nodurile, alături de colorații, crăpături, pungi de rășină, fac parte din categoria defectelor lemnului. Din punct de vedere estetic nu sunt percepute întotdeauna ca defect. De exemplu, mobila rustică este chiar mai apreciată dacă are noduri. Grinzile, parchetul, polițele dau și mai mult senzația de natural atunci când au noduri. De asemenea, lemnul cu noduri dă cabanelor autenticitate și un farmec aparte.

Cum apar nodurile? Fie sunt baza unei ramuri care s-a oprit din dezvoltare și a căzut, fie sunt muguri din care urmau să crească ramuri, dar nu s-au mai dezvoltat. În locul unde crește ramura, fibrele lemnoase din trunchi au o deviere a direcției de creștere care poate ajunge și la un unghi de 90°.

Chiar dacă ramura dispare din diverse motive, devierea rămâne și este acoperită în timp de masa lemnoasă materializată în inele anuale. Astfel, devierea fibrei este cuprinsă în interiorul copacului și apare sub forma nodurilor în momentul când acesta este tăiat și debitat în scânduri. Drept urmare, copacii cu ramuri dese vor avea mai multe noduri, iar cei cu ramuri rare mai puține.

nodurile
sursa foto: arroway-textures.ch
Tipuri de noduri

Nodurile sunt de 2 feluri: noduri fixe (numite și concrescente sau sănătoase) și noduri căzătoare.

Nodurile fixe provin de la o ramură sănătoasă care a trăit mult timp pe trunchi până să dispară.

nodurile
sursa foto: hobbithouseinc.com

Nodurile căzătoare apar când ramurile se rup în perioadele uscate, secetoase. În aceste perioade copacul își reduce capacitatea de absorbție a apei, țesuturile se contractă, iar nodul se detașează de celelalte straturi lemnoase.

sursa foto: hobbithouseinc.com
sursa foto: hobbithouseinc.com

Destul de rar este menționat și un al treilea tip de noduri – nodurile putrede(nesănătoase) – care apar când crengile se rup în perioade cu umiditate foarte mare. Atunci nodul se infectează cu ciuperci care atacă fibra lemnoasă.

Influența nodurilor asupra calității lemnului și finisajului

Proprietățile tehnice ale lemnului sunt afectate de prezența nodurilor. Rezistența lemnului scade în acel loc, iar probabilitatea de a crăpa în lungul fibrei crește. Dacă  lemnul este folosit în construcții, nodurile existente trebuie foarte bine analizate pentru a vedea în ce măsură îi afectează rezistența.

Nodurile influențează nivelul de calitate al cherestelei prin numărul lor pe metru pătrat, formă, dimensiune, robustețe și tipul lor (fix sau căzător). În trecut, nodurile se înlocuiau în producție  cu crengi pentru ca aspectul să nu difere foarte mult. Acum se înlocuiesc doar nodurile căzătoare, pentru că se usucă, cad și în locul lor rămâne o gaură. În nodurile sănătoase, în timpul uscării, pot apărea crăpături din cauza tensiunilor create de ieșirea apei. Înainte de finisare crăpăturile trebuie chituite. Dacă mobila este rustică, nodurile pot rămâne nechituite, crăpăturile crescând valoarea mobilei.

Lemnul de rășinoase are numărul de noduri mai ridicat din cauza specificului copacilor. Ramurile sunt mai dese, lumina pătrunde greu până la bază, iar cele de la bază se usucă și cad odată cu creșterea copacului. Prezența nodurilor în cheresteaua de rășinoase aduce o altă problemă. Prin noduri, rășina din lemn poate ieși la suprafață chiar și după ce lemnul a fost finisat. Procesul poate dura luni, chiar ani. De aceea, dacă nodurile nu se îndepărtează suprafața trebuie tratată cu un izolator care blochează rășina în interior.

nodurile
sursa foto: directwoodflooring.co.uk
nodurile
sursa foto: ronseal.co.uk
nodurile
sursa foto: dealry.co.uk

Articolul nu este o pledoarie împotriva nodurilor, chiar dimpotrivă. Acest material extraordinar care este lemnul transformă defectele în calități. Fibra răsucită, colorațiile, defectele de creștere sunt câteva exemple. La fel sunt și nodurile.

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

2 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • De aceea, dacă nodurile nu se îndepărtează, suprafața trebuie tratată cu un izolator care blochează rășina în interior.

    Ce izolator? Grundul normal nu face asta?

    • Grundurile normale nu prea reusesc sa blocheze rasina in interior. Daca este o punga mare de rasina este bine sa fie indepartata pentru ca vara, cand este cald, se dilata si impinge finisajul crapandu-l.
      Cel mai bine se izoleaza cu izolant poliuretanic. Este fluid, patrunde adanc in lemn si ractioneaza in interior blocand acolo toate substantele care ar interactiona cu finisajul (taninuri, coloranti, rasina). Exista si izolatori hidrodiluabili care fac treaba destul de buna. Variantele acestea sunt pentru pungi mici de rasina. Pungile mari trebuie scoase pentru a nu avea probleme.

Categorii

Abonează-te la newsletter

ro_RORomanian