Specii lemn

Lemnul de rășinoase comparativ cu cel de foioase

În postările de până acum despre structura lemnului am descris numai specii din categoria foioaselor. Înainte de a trece la prezentarea unor specii de rășinoase, cred că ar fi bine de făcut o comparație între foioase și rășinoase, pentru a vedea care sunt criteriile pe baza cărora se face diferențierea între cele două categorii, ce este specific fiecăreia, domeniile de utilizare si alte asemenea informații.

Așadar, copacii din întreaga lume se împart în 2 mari categorii – foioase și rășinoase. Criteriul după care se face împărțirea este modul cum se înmulțesc. Foioasele, numite și angiosperme, se înmulțesc prin semințe care sunt în interiorul unui fruct (ca in cazul părului) sau sunt acoperite de o structură dură de protecție (ca în cazul nucului). Pentru a elibera sămânța este nevoie ca animalele sau păsările să mănânce fructul sau să spargă învelișul cornos.

În cazul rășinoaselor, cunoscute și ca gimnosperme, semințele sunt libere într-o formațiune numită con, care la maturitate se desface, lăsând libere semințele.

comparație între rășinoase și foioase
conuri molid
sursa foto: carpati.org

Lemnul foioaselor este, în general, mai dens și mai dur, pe când cel al rășinoaselor este mai afânat și mai moale. Există însă și excepții. De exemplu, tisa este un rășinos, dar lemnul lui este dur. La fel, lemnul de balsa, un lemn de foioase, este un lemn moale.

În categoria foioaselor găsim esențe ca stejar, nuc, fag, mahon, frasin, cireș, paltin, iar în cea a rășinoaselor, lemn de brad, molid, cedru, tisă, ienupăr, pin. Lemnul foioaselor crește mai greu, într-un timp mai îndelungat, pe când cel al rășinoaselor are nevoie de un timp mai scurt pentru a ajunge la maturitate. De aceea lemnul de foioase este mai prețios, mai scump, pe când cel de rășinoase este mai ieftin.

Diferențierea copacilor nu este așa greu de făcut. Foioasele au în general frunze late, verzi, care toamna își schimbă culoarea, după care cad și reapar primăvara.

comparație între rășinoase și foioase
foioase
sursa foto: dkfinout.net

Rășinoasele au frunzele sub forma unor ace, veșnic verzi și conuri în care se ascund semințele. De aici și denumirea de conifere.

comparație între rășinoase și foioase
sursa foto: carpati.org

Foioasele se dezvoltă mai bine la altitudini mai mici, pe când rășinoasele la altitudini mai mari.

În cazul lemnului, al cherestelei, cel mai ușor se diferențiază speciile identificând porii. Foioasele au pori pe când răsinoasele, nu.

comparație între rășinoase și foioase
structura comparata rasinoase-foioase
sursa foto: researchgate.net

Foioasele au vase prin care se face transportul apei (a hranei) în interior. Atunci când lemnul este tăiat aceste vase apar sub forma unor pori. Desenul făcut de ei este deosebit și poate fi pus în valoare prin finisare.

comparație între rășinoase și foioase
structura frasin
sursa foto: wood-database.com

La rășinoase, transportul hranei în interior se face cu ajutorul razelor medulare (canale care fac legatura intre coajă și măduvă) și a unor vase foarte foarte subțiri, neformate total, numite traheide, prin care seva se deplasează prin difuzie. Așa că, lemnul de rășinoase nu are pori.

comparație între rășinoase și foioase
structura brad argintiu
sursa foto: wood-database.com

Această diferență face imposibilă copierea unui finisaj făcut pe un lemn de foioase, pe unul de rășinoase. Chiar dacă culoarea se reproduce identic, efectul produs de pori și de desenul lemnului, va face ca cele 2 finisaje să pară foarte diferite.

Un alt element de identificare sunt pungile de rășină pe care unele specii de rășinoase le au și în interiorul trunchiului, nu numai sub coajă. Ele trebuie îndepărtate și înlocuite cu bucăți de lemn. Dacă nu este îndepărtată, rășina va ieși prin finisaj fiind foarte greu de blocat în interior.

comparație între rășinoase și foioase
canale rezinifere
sursa foto: scielo.cl

Din punct de vedere al utilizării, lemnul de rășinoase este mult mai ușor de prelucrat, de aceea aproximativ 80% din lemnul utilizat în lume este de rășinoase. Lemnul de foioase, fiind mai dur, mai dens, mai rezistent și mai frumos este folosit în special la obținerea mobilei de calitate, a parchetului, a deckingurilor și a construcțiilor foarte rezistente și durabile.

comparație între rășinoase și foioase
deck
sursa foto: wooden-garden-furniture.co.uk
comparație între rășinoase și foioase
parchet stejar rosu
sursa foto: hardwooddistributors.org

Lemnul de rășinoase se folosește în general ca structură de rezistență în construcții, la fabricarea ușilor și ferestrelor, a mobilierului obișnuit, a plăcilor din MDF și PAL, la fabricarea hârtiei, a paleților.

comparație între rășinoase și foioase
paleti
sursa foto: acmepallet.com

Cel mai utilizat lemn în producție, la nivel mondial, este lemnul de pin. La noi în țară, cel mai utilizat este lemnul de molid, care reprezintă 20% din întreaga suprafață forestieră a țării.

comparație între rășinoase și foioase
lemn de pin
sursa foto: wooduchoose.co.uk

Cu toate că speciile de rășinoase par mai greu de deosebit, există totuși diferențe între ele. De aceea, următoarea postare legată de structura lemnului va fi o comparație între lemnul de brad si cel de molid, 2 specii de rășinoase cu care ne întâlnim foarte des la munte.

16 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Buna ziua, am o intrebare: ce recomandare aveti masa si 4 scaune de bucatarie din pin sau din fag? Setul din fag este 499 ron, pe cand cel din pin este 790 ron. Eu l-as alege pe cel din fag.

    • Buna ziua.
      Fagul este un lemn foarte rezistent, mai ales pentru scaune. Din punct de vedere estetic, depinde ce preferati. Fagul are un desen destul de banal, pe cand la pin, contrastul dintre lemnul tarziu si cel timpuriu creaza un desen interesant. Daca mobila nu este romaneasca, poate fi facuta din pin norvegian sau siberian, care sunt esente foarte dure si foarte rezistente.
      Daca vreti sa alegeti fagul, din punct de vedere lemn o puteti face. Dar pentru pretul corect intervine si cat de bine este executat, solutia constructiva, estetica si aici numai dumneavoastra puteti hotari.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua,
    in primul rand va multumesc pentru articolele interesante si informatiile utile. As vrea sa va intreb:
    1) pentru usi interior sa aleg pin sau molid? Am vazut la comentarii o comparatie intre fag si pin. M-ar interesa sa nu lucreze in timp, sa nu se mai deschida usile etc. dar si estetic
    2) pentru scara de interior sa aleg stejar sau frasin? Stiu ca stejarul e considerat esenta nobila dar mai mult decat estetic ma intereseaza rezistenta in timp, sa nu scartaie dupa x ani etc.
    Va multumesc

    • Buna seara.
      Multumim pentru aprecieri.
      1. Lemnul masiv va lucra intotdeauna atunci cand vor fi variatii de umiditate. rebuie lucrata in aza fel incat sa nu apara tensiuni foarte mari care sa duca la crapaturi (de exemplu, la usile cu tablie, aceasta nu trebuie lipita). Pinul este mai dens, mai ales daca este din zona de nord a continentului. Molidul este mai afanat, mai moale si poate crea uneori pribleme la colorare (se pateaza).
      2. Stejarul si frasinul seamana foarte bine la desen, difera numai culoarea. Stejarul este galbui matoniu e cand frasinul este foarte deschis, aproape alb. Frasinul este putin mai dur decat stejarul fiind o foarte buna alegere pentru scari. Scartaitul apare daca montajul nu este facut corect sau daca lemnul nu a fost bine uscat si-si modifica dimensiunile prin uscare. Piesele devin mai mici si montajul nu mai este perfect.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua! Pentru un corp de mobilier de interior pe care doresc sa il finisez cu email pe baza de apa, ce tip de rasinos imi puteti recomanda, astfel incat rasina lemnului sa nu penetreze finisajul?

    • Buna ziua.
      Rasina este dificila. Fabricile elimina pungile de rasina pentru ca nu exista metoda care se blocheze in interior rasina atunci cand este in cantitate mare. Incercati sa lucrati cu brad. Spre deosebire de celelalte rasinoase (molid, pin, larice) bradul are rasina intre coaja si trunchi. Pungile de rasina din interior sunt accidentale si se dezvolta doar daca copacul a suferit agresiuni.
      Daca pungile nu sunt mari puteti sa aplicati un strat de izolator inainte de email. El va bloca rasina, daca este in cantitati mici. In noduri rasina poate fi blocata cu shellac sau cu chituri epoxidice.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua,
    Pentru constructia unei case din lemn, care esenta este recomandata din punct de vedere al rezistentei constructiei si al confortului (termic si fonic) ?
    Multumesc !

    • Buna ziua.
      Foarte rezistent si durabil este lemnul de larice si cel de molid. Continutul de rasina protejeaza impotriva atacului insectelor. Lemn rezistent, atat ca structura cat si ca durabilitate este si cel de salcam, stejar sau frasin.
      Este bine insa sa va ganditi ca un confort termic si fonic este greu de obtinut doar din lemnul casei. Casa va trebui sa aiba si izolatie. Doar casele din busteni nu au strat izolator, dar chiar si ele au izolatie intre busteni.
      Despre caracteristicele diferitelor specii de lemn puteti afla mai multe si din link-ul de mai jos.
      Toate cele bune!
      https://www.revistadinlemn.ro/category/prelucrare-lemn/specii-lemn/
      Toate cele bune

  • Buna ziua. Vreau sa pun dusumele in camere. Am vazut oferte de dusumele din molid sau pin. Care din cele doua imi recomandati avand in vedere ca peste ele vor veni cateva dulapuri. Multumesc

    • Buna seara!
      Daca molidul si pinul sunt din Romania diferenta nu este foarte mare. Pinul este doar putin mai dur si are mirosul de rasina mai puternic.
      Daca este vorba de pin nordic insa este mult mai dur si mai dens decat molidul. Rezistenta lui este mai mare si de aceea este de preferat molidului.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua. As vrea sa pun dusumele in camere. Am gasit in oferte, dusumele din molid si pin nordic. Avand in vedere mobila dintr-o camera, care dintre acestea recomandati. Va multumesc.

    • Buna ziua!
      Pinul nordic. Este mai dens si mai dur decat molidul nostru, cu rezistenta mai mare la loviri sau tasari.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua, in primul rand doresc sa va urez multa sanatate in aceste vremuri putin simple si sa va multumesc pentru articolele dumneavoastra.

    Am si eu nevoie de ajutor in privinta amenajarii unei terase in exterior. Pe o parte din terasa o sa am lemnul descoperit, va avea un rol decorativ. Si pana acum, pe plan local, am gasit un procesator care imi ofera molid. Pot conta pe molidul romanesc pentru exterior, in eventualitatea in care e tratat relativ bine, si protejat de asemenea folosind produse de calitate (daca imi puteti recomanda si o modalitate de protectie superiara pentru el, v-as fi recunoscator). Multumesc anticipat

    • Buna ziua!
      Multumesc pentru aprecieri si urari. Multa sanatate si dumneavoastra!
      Rasinoasele sunt rezistente la exterior. Le ajuta si rasina iar molidul, spre deosebire de brad, aete mai rezistent pentru ca are rasina in toata masa de lemn (bradul are rasina doar sub scoarta). Cea mai buna varianta dintre rasinoase esre laricele, dar este mai scumb si mai greu de gasit.
      Pentru a avea o buna rezistenta amenajarea trebuie facuta astfel incat apa sa nu balteasca, sa se scurga intotdeauna dupa ploaie, iar aerul sa poata cirsula astfel incat uscarea sa se faca repede. Astfel de amenajari rezista cel mai bine.
      Eu prefer pentru finisarea exterioara uleiurile colorate (lazura pe baza de ulei). Sunt finisaje care nu crapa daca lemnul se misca odata cu variatia de umiditate. Sunt intr-adevar mai putin rezistente in timp comparativ cu produsele care fac pelicula si finisajul trebuie reimprospatat la 1-3 ani. Exista insa produse de calitate (Kreidezeit) care daca sunt corect aplicate rezista mai mult de atat.
      Produsele care fac pelicula (lacuri, vopsele) au rezistente mai mari, dar asa cum am spus mai sus, daca din diferite motive crapa, protectia este compromisa. Pentru a reface finisajul stratul crapat trebuie indepartat total iar intreaga operatie trebuie reluata. Ca termene de garantie produse cu rezistenta de la 3-5 ani pana la 12 ani (Tinova de la Sadolin). Niciun finisaj insa nu rezista atat de mult daca nu este aplicat conform indicatiilor si fara o minima intretinere.
      PPentru mai multe informatii referitor la finisajul exterior puteti citi si materialele de mai jos.
      Toate cele bune!
      https://www.revistadinlemn.ro/2018/06/25/8-cele-mai-frecvente-intrebari-despre-protejarea-lemnului-la-exterior/
      https://www.revistadinlemn.ro/2019/06/12/cele-mai-rezistente-specii-de-lemn-la-exterior/
      https://www.revistadinlemn.ro/2018/08/03/12-reguli-simple-pentru-a-avea-constructii-din-lemn-rezistente-la-exterior/

  • Buna ziua.
    Am marea rugaminte sa ma ajutati cu un sfat referitor la constructia unui gard si anume la ce fel de lemn sa aleg intre molid si pin. Intentionez sa folosesc cherestea rindeluita de min. 30mm si am de ales dintre molid si pin.
    Va multumesc si va doresc toate cele bune!

    • Buna ziua!
      Pin! Este mai dens si mai dur, iar daca este pin nordic sau siberian este cu atat mai bun.
      Toate cele bune!

Categorii

Abonează-te la newsletter