Bricolaj Tehnici prelucrare lemn

Energia din deșeurile de lemn

Cu toate că trosnetul lemnelor în sobă și mirosul specific al căldurii dată de lemnul ars este imaginea unei seri perfecte de iarnă, atunci când ne gândim la lemn ars drept combustibil ne încearcă pe toți tristetea: oare nu se putea face altceva cu acel lemn? Există însă o soluție care pare să împace pe toată lumea. Lemnul poate fi folosit pentru obținerea de mobilier sau alte obiecte din lemn, iar deșeurile rezultate pot fi folosite pentru obținerea unei surse de energie cu un randament foarte bun. Este vorba despre peleți, un combustibil bio a cărui utilizare se extinde an de an.

peleti
sursa foto: renewableenergyworld.com

Peleții nu se obțin numai din deșeuri de lemn. Practic este modalitatea prin care se recupereaza reziduurile agricole, cele menajere, unele deșeuri industriale, pentru a fi apoi transformate într-o sursă bio de energie. Totuși, cei mai cunoscuți peleți sunt cei obtinuți din resturi de lemn și reziduuri de la prelucrarea lemnului atât în gatere sau alte unități de prelucrare primară, cât și în fabrici de mobilă sau obiecte din lemn.

peleti
sursa foto: biomass-energy.org

Obținerea peleților din lemn poate fi făcută la scară mică, de exemplu pentru recuperarea deșeurilor dintr-o fabrică și folosirea lor tot în acea fabrică pentru încălzire, sau la scară industrială, pentru comercializarea lor drept combustibil. Tehnologia și principiul de obținere sunt aceleași pentru ambele tipuri de peleți, utilajele folosite sunt însă diferite. În plus, unele etape din procesul tehnologic pot fi sărite la obținerea pentru uz domestic, nefiind necesare.

Advertisement
peleti
sursa foto: agitc.cn

Procesul tehnologic de obținere a peleților cuprinde urmatoarele etape:

  • tocarea resturilor – utilă în cazul obținerii industriale unde sunt folosite și resturi mari de lemn: crengi, buturugi, etc. Resturile trebuie aduse la dimensiuni sub 50 mm, pentru a putea fi mărunțite mai târziu
  • uscarea – resturile trebuie să aibă umiditatea cuprinsă între 8 și 14%. O umiditate mai mică nu permite formarea peletului, iar una mai mare duce la obținerea unui pelet cu putere calorică scazută
  • cernerea, sortarea – îndepărtarea pietrelor sau a resturilor metalice. Dacă sunt folosite deșeurile locale despre care se știe sigur că nu conțin și altceva în afară de lemn, nu este necesară
  • măcinare – aducerea resturilor la dimensiuni sub 5 mm
  • peletizarea (obținerea efectivă a peleților). Constă în trecerea resturilor printr-o matriță cu ajutorul presiunii (exact ca la mașina de tocat carne). Sunt folosite matrițe rotunde pentru instalațiile industriale și plate pentru cele domestice. Presiunea aplicată este de aproximativ 3 atm.
peleti
sursa foto: woodpelletsupplier.com
  • răcirea. În procesul de presare se dezvoltă o temperatură ce ajunge în jur de 90 grd.C. Pentru ca peleții să nu se rupă sau să se deformeze este necesară răcirea lor. Cea mai eficientă răcire este cea în contracurent de aer. Operațiunea se face numai în cazul peleților industriali.
  • Ambalarea – numai în cazul comercializării.

Peleții destinați comercializării se obțin în adevărate combinate. Presele rotunde folosite au capacități mari, de peste o tană peleți/oră.

peleti
sursa foto: astecinc.com

Există însă și prese pentru prelucrarea deșeurilor din fabricile mici, cu capacități sub 500 kg peleți/ ora. Ele pot fi fixe sau mobile, putând fi acționate de o singură persoană.

Advertisement
peleti
sursa foto: pellet-machine.blogspot.ro

Peleții sunt clasificați în funcție de puterea calorică, conținutul de umiditate și cenușă și dimensiuni. Toate aceste prorpietăți sunt standardizate. Primul standard pentru peleți a apărut în 1990, în Austria. Între timp au apărut standarde asemănătoare în Franța, Germania sau Italia, reglementările la nivelul Comunitatii Europene făcându-se însă după CEN TC 335 – EN 14961 (standardul pentru combustibil solid). Conform acestui standard peleții trebuie să aibă următoarele caracteristici:

  • abatarea de la diametrul – sub 1 mm. Cele mai folosite dimensiuni pentru diametrul peleților sunt 6 și 8 mm. Cei cu diametrul mai mic sunt mai eficienți, dar sub 5 mm devin consumatori de energie
  • conținutul de umiditate trebuie să fie mai mic sau egal cu 10%. Cea mai bună umiditate pentru peleții din deșeuri de lemn este 8%.
  • densitatea – mai mare de 600 kg/mc
  • conținut scăzut în elemente chimice

Peleții pot fi folosiți pentru încălzire în sobe special construite. Conținutul scăzut de cenușă, de 1-3% în cazul peleților premium și de 4-6% pentru cei obișnuiți, precum și faptul că sunt ușor de folosit și “curați”, îi face să fie preferați conbustibililor fosili.

peleti
sursa foto: mapawatt.com

Obținerea peleților și folosirea lor pentru încălzire poate fi o soluție pentru fabricile “producătoare” de astfel de deșeuri și pentru comunitățile din care fac parte. Din câte am văzut se găsesc tot felul de prese, fixe sau mobile, cu prețuri dintre cele mai diferite și ușor de folosit. Cred că, pe lângă aspectul ecologic al transformării deșeurilor într-o formă de energie, operațiunea conduce la obținerea unui mediu mult mai curat în fabrici și la scăderea considerabilă a riscului de incendiu.

Advertisement
peleti
sursa foto: bestpelletplant.com

Casarbor-noua colecție de case de vacanță

Categorii

Abonează-te la newsletter