Clicky

Finisare DIY Tehnici de Finisare

Arte povera – antichizare în stil italian

arte povera

Arte povera (în traducere ar fi artă săracă) a fost o mișcare de artă apărută în Italia la sfârșitul anilor ’60-începutul anilor ’70. A influențat designul și decorațiunile interioare, introducând mobilierul rustic, de modă veche și decorațiunile cu linii clasice. Este un stil care s-a impus în mobilă, fiind foarte apreciat.

arte povera
sursa foto: mobilificiomarzi.com

Stilul arte povera în mobilă înseamnă specii de lemn mai puțin prețios, culori clasice de nuc sau cireș închis și design simplu, sobru și util, cu linii drepte și sertare multe. Lemnul folosit este plop, tei sau anin, mai rar cireș sau frasin. La noi, mobila arte povera se fabrică de mai bine de 20 de ani și încă este la mare căutare.

arte povera
sursa foto: mobilificiomarzi.com

Metoda de finisare arte povera este un mod de a “îmbătrâni” mobila. Se folosesc baițuri în culori clasice:  nuc închis, nuc deschis, nuc rustic sau cireș închis. Se folosesc patine sau baițuri speciale care produc un efect de patinare, așa-numitele glaze-uri. Patinele sunt în ton, nu se folosesc patine contrastante, care să iasă în evidență. Pelicula de lac nu este groasă, dar nici sărăcăcioasă, iar gradul de luciu al lacului este cuprins de obicei între 40 și 70 gloss.

arte povera
sursa foto: artimondo.co.uk

Principala provocare a acestui stil de mobilă este șlefuirea în alb. Lemnul folosit fiind esențe repede crescătoare au tendința să se scămoșeze la șlefuire și să absoarbă diferit baițul. Din acest motiv șlefuirea trebuie făcută cu multă grijă, respectând folosirea succesivă a 3 granulații diferite. Se poate ajunge chiar la șlefuire finală cu hârtie cu granulația 220. Esențele cele mai dificile de șlefuit sunt plopul și aninul. De multe ori, plopul este înlocuit cu tei, care este mult mai ușor de șlefuit și foarte asemănător. Diferă foarte puțin culoarea, teiul fiind mai roșiatic.

arte povera
sursa foto: artimondo.co.uk

Cum spuneam, colorarea se face de obicei cu glaze-uri. Acestea sunt baițuri cu conținut de rășină care împiedică absorbția în profunzime. Se evită astfel apariția petelor. Înaintea colorării este necesară uneori pregătirea în alb a lemnului astfel încât aspectul de vechi al mobilei să fie susținut și de urmele de lovituri sau zgârieturi.

arte povera
sursa foto: Revista din Lemn

Glaze-ul se aplică prin pulverizare sau cu cârpa, în exces, urmat de ștergerea excesului cu cârpa. Prin ștergere este scos în evidență desenul lemnului și se face uniformizarea culorii. De asemenea, glaze-ul funcționează și ca patină. Prin ștergere este împins în găurile făcute la pregătirea în alb sau rămâne în marginile tăbliilor ușilor, în colțuri. Este unul dintre cele mai simple moduri de a obține mobilă patinată.

arte povera
sursa foto: motherearthnews,com

Dacă totuși apar diferențe mari de culoare din cauza absorbției diferite, se poate face uniformizarea aplicând, prin pulverizare, un strat fin din același glaze. Cantitatea aplicată trebuie să fie foarte mică pentru a nu închide culoare si a nu scădea aderența peliculei de lac. Uniformizarea nu trebuie făcută dacă diferențele de colorare sunt mici. Uneori chiar aceste diferențe de culoare dau farmec mobilei arte povera.

arte povera
sursa foto: artimondo.co.uk

Mobila arte povera este o mobilă potrivită în living sau dormitor, dar și în baie sau bucătărie. Se combină frumos și cu stilul moden, iar o piesă de mobilier arte povera poate pune și mai mult în valoare liniile și decorațiunile moderne.

arte povera
sursa foto: mobilificiomarzi.com

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

2 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Ok, va urmaresc articolele cu foarte mare interes.

    “Arte Povera”? Am ramas perplex. Niciodata in viata mea nu am auzit termenul asta. Cu atat mai intrigant cu cat sunt arhitect deci presupun ca sunt la curent cu toate curentele artistice.
    Mai mult decat atat, lucrez in industria mobilei la o firma italiana care produce exact tipul asta de mobilier pe care-l clasam intr-un eclectism tarziu. Nu am insistat prea mult pe aspectul asta, dar in nici un caz nu-mi imaginam ca maniera asta poarta un nume si e incadrata intr-un curent de sine statator.
    Curent care culmea ar face cariera si in Romania. Hmm, aici am ceva rezerve. Oricum, va multumesc mult pentru informatie.

    Vorbeati intr-un articol precedent despre cum poti recrea, imita un finisaj existent. Ca specialista in domeniu spuneti-mi va rog cum poti fi creativ in a realiza un finisaj original, distinct, unic. Stiu ca finisajul este extrem de laborios. Exista paterne de originalitate in domeniu?

    Care e relatia dintre forma, functiune si finisajul ales pentru o piesa de mobilier sau o intreaga colectie?
    In privinta finisajului ales pentru usile de MDF din bucataria dv, raspunsul a fost simplu si fara echivoc: patina!

    • Buna ziua,
      Sa o luam pe rand. 🙂 Mobila “arte povera”se face intr-adevar de multa vreme in Romania si termenul este mult folosit. Si eu ma mir ca nu l-ati auzit pana acum, mai ales ca lucrati intr-o fabrica de profil. Eu lucrez in domeniu prelucrarii lemnului si al mobilei inca din 1988 si stiu termenul inca de atunci. Cand inca existau marile fabrici de mobila (multe disparute intre timp) sa faceau 3-4 camioane de mobila pe saptamana. Mobila era in principal din plop, combinata uneori cu tei iar finisajul era simplu si preponderent in nuante de nuc (inchis sau deschis). Incercarea la acest finisaj era uniformitatea, pentru ca plopul absoarbe diferit si apareau pete.
      Ma intrebati despre originalitatea unui finisaj si despre relatia dintre forma, functiune si finisaj. Parerea mea este ca un finisaj nu trebuie tratat singur, separat de intreg. Un finisaj nu este nimic fara mobila de sub el. Trebuie privit intotdeauna tot ansamblul. Intr-adevar, noi ca persoane care finiseaza lemnul, putem copia un finisaj nou aparut la cine stie ce targ, dar nu il copiem ca sa ramana pe o mastra de lemn ci sa fie tot mobila. Ori, daca nu se potriveste cu modelul, degeaba l-am copiat. Pot sa va dau si un exemplu. Am facut la un moment dat, pentru un targ, o mostra de finisaj care a avut un mare succes. Era facut pe o mica usita de mobilier. Unul dintre italienii cu care colaboram m-a rugat ca, imediat dupa targ sa facem o biblioteca cu acel finisaj. A iesit ceva oribil, pur si simplu nu se potrivea deloc. De aceea spun ca totul trebuie privit ca un tablou si toti cei implicati sunt importanti.
      Toate cele bune!

Categorii

Abonează-te la newsletter