Diverse

Obiceiuri de Bobotează în țară și în lume

Nu am să fac o dizertație legată de semnificația acestei sărbători. Nu am nici cunoștințele, nici pregătirea necesară și mă voi referi la modul cum se serbează în unele țări Boboteaza (Epifania). Am sa vă spun doar ca este o sărbătoare creștină și în unele țări este legată de botezul lui Iisus (cum este și la noi), iar în altele, de vizita făcută lui Iisus după naștere de cei 3 magi. Vă spun aceste amănunte pentru a înțelege de ce sunt diferite manifestările și tradițiile legate de Bobotează.

tradiții de Bobotează
sfintirea apelor
sursa foto: hotel-fortuna.ro

Vă amintiți arderea bușteanului din noaptea de Crăciun (Yule log)? În Anglia, noaptea din ajunul Bobotezei este cea de-a 12 noapte – ultima – în care lemnul este ars. Cărbunele rămas este ținut în casă pentru a o apăra de foc și trăznete, iar la Crăciunul următor va fi folosit pentru a aprinde un nou buștean. Noaptea din ajunul Bobotezei se cheamă “A douăsprezecea noapte” și este o noapte în care se fac glume și farse, ca în piesa cu același nume a lui Shakespeare, pusă în scenă pentru prima dată în 1601. În această noapte se mănâncă o tartă de fructe foarte densă, specific englezească, în care se ascunde o boabă de fasole. Cel care o găsește va fi rege toată ziua. Orice băutură picantă, de tipul șnapsului cu ghimbir, este considerată adecvată pentru că amintește de mirodeniile aduse de magi. În ziua de Bobotează se face o prăjitură în formă de stea pentru a aminti de steaua urmată de magi. Uneori, pentru a purta noroc, este acoperită cu 13 feluri de jeleu, de culori diferite.

tradiții de Bobotează
tarta de boboteaza
sursa foto: waltzingm.com

În Olanda, în seara de ajunul Bobotezei, copii în grupuri de câte 3, simbolizând cei 3 magi, merg la colindat din casă în casă și primesc mici monede sau dulciuri. Uneori duc cu ei lampioane din hârtie pentru a simboliza steaua urmată de magi. Se organizează și întreceri între grupuri, copiii cântând colindele în fața unei audiențe. În ziua de Bobotează se face o prajitură cu migdale, denumită Koningenbroot (pâinea regilor), în care se pune o boabă de fasole neagră. Cel care o găsește este desemnat rege pentru o zi.

În Spania și țările Americii Centrale, copiii își lustruiesc încălțămintea și o pregătesc la fel cum se face la noi de Moș Nicolae. A doua zi cei cuminți vor găsi daruri în încălțăminte, aduse de magi. Cei care nu au fost așa de ascultători primesc cărbune, de fapt bucăți de zahăr candel negru, denumit. În trecut copiii primeau daruri numai cu ocazia acestei zile, nu de Crăciun. Acum, datorită “globalizării” Crăciunului, primesc daruri în ambele zile. Tot în seara de ajun, în multe orașe se organizează parade colorate în care este prezentată sosirea magilor. În Alicante, Valencia, încă se mai păstrează acest obicei, început în 1885.

tradiții de Bobotează
parada de Boboteaza
sursa foto: ibtimes.co.uk

În Germania grupuri de copii sau tineri, îmbrăcați în magi și purtând în mână o stea din lemn vopsit, merg din casă în casă pentru a face urări. Ei primesc dulciuri dar și donații pentru diverse cauze nobile. Astfel de grupuri merg în ziua de Bobotează pentru a face urări și în Parlament sau la Cancelarul Germaniei.

Tot atunci se fac prăjituri specifice sub formă de stea sau coroană, decorate cu bomboane și având în interior o migdală sau o mică figurină. Cine o găsește va fi regele zilei și va purta o coroană din hârtie care însoțește întotdeauna prăjitura. Aici se spune că dacă iarna nu a venit până în ajunul Bobotezei, nu mai vine sau dacă în ajunul Bobotezei este senin și clar, atunci va fi un an foarte bun pentru vin.

tradiții de Bobotează
colindatori germani cu steaua
sursa foto: ibtimes.co.uk

În Italia noaptea de ajun este legată de numele Befana (derivat de la Epifania), o bătrână care vine călare pe mătură pentru a aduce daruri copiilor cuminți sau cărbune celor neascultători. Legenda spune că această bătrână nu a putut ajunge la pruncul Iisus pentru a-i duce daruri și de atunci duce cadouri tuturor copiilor.

Irlandezii numesc Boboteaza Micul Crăciun sau Crăciunul femeilor (Nollaig na mBan). În această zi femeile se odihnesc după atâtea zile de sărbătoare, când au gătit și au întins mese bogate. În trecut ele nu făceau nimic în această zi iar toate treburile din gospodărie, inclusiv mâncarea și curățenia, era făcută de bărbați, care le și serveau la masă. Acum este obiceiul ca femeile să meargă să ia masa la restaurant. De asemnea, primesc daruri de la copii, nepoți sau alți membri ai familiei. În seara de ajun există obiceiul să se ardă în șemineu sau în sobă, crenguțe din bradul de Crăciun sau care au decorat casa în zilele de sărbătoare.

În Letonia se spune că cei care țes sau taie lemne în ziua de Bobotează vor avea ghinion tot anul. Tot aici se spune că dacă o tânără fată aude câinele lătrând în ziua de Bobotează ea trebuie să-și caute alesul în acea direcție.

În România, ca și în celelalte țări ortodoxe din jur (Moldova, Bulgaria, Rusia), sărbătoarea este legată de botezul lui Iisus de către Ioan Botezatorul. În această zi se sfințesc apele și există obiceiul ca preotul să arunce o cruce din lemn în apa unui râu, a Dunării sau a Mării Negre, iar tinerii să sară în apă pentru a o recupera. Cel care o găsește va avea noroc tot anul.

tradiții de Bobotează
vechea traditie de prindere a crucii aruncata in apa
sursa foto: skytrip.ro

În zonele reci ale Bucovinei este obiceiul să se facă o cruce din gheața apărută pe lac, gheață care este tăiată cu drujba.

În ziua de Bobotează, în unele zone se organizează curse de cai. Caii și tinerii sunt binecuvântați înainte de preot, fiind stropiți cu busuiocul cu apă sfințită. Este o mare onoare pentru cei care câștigă cursa, atăt cal cât și călăreț. Toți cei care participă la această cursă vor fi urmăriți de noroc tot anul. Se spune că, fetele care vor ține post în ziua de ajun și vor dormi cu busuioc sub pernă, își vor visa perechea. Mamaia îmi povestea că, atunci când era tânără, era obiceiul ca în ziua de ajun să se facă o pâinică mică, foarte sărată, pe care să o mănânce în seara de ajun, înainte de culcare, pentru a-l visa pe viitorul soț, care va veni să-i dea o cană cu apă.

Cum am spus, Boboteaza este sărbătoarea care încheie o frumoasă perioadă de sărbători. La noi, imediat după Bobotează urmează Sfântul Ioan, ocazie cu care o mulțime de români își serbează onomastica. Așa că prelungim cu încă o zi perioada de sărbători. Dar după aceea, gata, începem cu toții munca (cei care nu au început-o deja). Iar noi vom reveni cu articolele despre esențele lemnoase, materiale și modalități de finisare, curiozități legate de lemn, oameni minunați îndrăgostiți, ca și noi, de tot ceea ce înseamnă lemn. Să avem cu toții un an bun!