Tehnici prelucrare lemn

Îmbinarea în coadă de rândunică, specifică vechilor case și biserici din lemn

Am scris de câteva ori despre îmbinările lemnului, punând accent pe cele din tâmplăria tradițională japoneză de care recunosc că sunt fascinată. De fiecare dată comentariile apreciau acele îmbinări dar aminteau și de măiestria meșterilor populari români care au construit case și biserici din lemn folosind îmbinarea în coadă de rândunică, construcții care au înfruntat timpul și vremurile, rămânând în picioare. Fiind o îmbinare frumoasă și trainică mă gândesc că ar fi cred interesant dacă aș dezvolta puțin subiectul.

coada de randunica
Biserica din lemn Stolniceni Prăjescu construită în 1733

Îmbinarea în coadă de rândunică este o îmbinare de colț care nu se folosește numai la case. A fost folosită de-a lungul timpului la construcția mobilierului, de exemplu la îmbinările dulapurilor sau a sertarelor. Are rezistență foarte mare la tracțiune, ceea ce explică preferința pentru îmbinarea fețelor de sertare.

Există mai multe moduri de a realiza taieturile și îmbinarea, fiind și un  mod de a identifica perioada căreia îi aparține piesa de mobilier. În toate aceste îmbinări lemnul este decupat la capete sub formă trapezoidală, iar “dinții” astfel formați se întrepătrund realizând o legătură foarte rezistentă în timp.

coadă de rândunică
sursa foto: craftsy.com

Se fac la capetele bucăților ce urmează a fi îmbinate mai mulți astfel de dinți, tăierea fiind făcută sub diverse unghiuri. Dinții pot fi îmbinați cu sau fără adeziv, dar nu se folosesc niciodată cuie sau șuruburi. Îmbinarea rezistă foarte bine și fără adeziv.

Sunt mai multe tipuri de îmbinări în coadă de rândunică:

  • îmbinare propriu-zisă – după ce bucățile de lemn au fost îmbinate capetele de fibră sunt vizibile pe ambele părți ale îmbinării;
coadă de rândunică
sursa foto: technologystudent.com
  • îmbinare jumătate de coadă de rândunică  (jumătate de cep) – decuparea dinților este astfel făcută încât după îmbinare capetele de fibră se văd numai pe o parte a îmbinării;
coadă de rândunică
sursa foto: technologystudent.com
  • îmbinare cu scobitură (prin alunecare) – pe o bucată de lemn se decupează un șanț cu secțiunea trapezoidală iar cealaltă bucată are la capăt un dinte în formă de trapez. Îmbinarea se realizează prin alunecarea (translatarea) dintelui de la un capăt la altul al șanțului
coadă de rândunică
sursa foto: wikipedia.org

Îmbinarea fețelor de sertare se face de multe ori folosind cea ce-a doua metodă pentru a rămâne ascunsă.

coadă de rândunică
sursa foto: popularmechanics.com

Cum coada de rândunică este o îmbinare estetică, care dacă este bine făcută adaugă valoare obiectului, sunt și meșteri care aleg să facă o îmbinare normalț, vizibilă pe ambele laturi.

coadă de rândunică
sursa foto: byhyu.com

În trecut toate aceste decupări ale lemnului erau realizate manual, cu foarte mare precizie, astfel încât imbinarea să fie perfectă. Dupa ce era desenată, tăierea era făcută cu ferăstrăul iar prelucrările fine cu dalta.

coadă de rândunică
sursa foto: craftsy.com

Acum există freze (routere) cu ajutorul cărora pot fi realizate cu ușurință decupajele, iar la nivel industrial sunt făcute cu mare precizie cu ajutorul CNC-urilor. Totuși, meșterii clasici, cei care merg pe varianta tradițională, continuă să facă imbinările manual, obiectele fiind foarte apreciate de adepții lucrărilor tradiționale.

coadă de rândunică
sursa foto: finewoodworking.com

Îmbinarea cu scobitură este modul în care se face îmbinarea buștenilor/grinzilor/dulapilor pentru casele din lemn. Specific țării noastre sunt casele din bușteni cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, asa cum se poate vedea la vechile case maramureșene sau la bisericile din lemn din toată țara. Prietenii noștri mai vechi poate își mai amintesc de biserica din Leleasca, despre care am scris după o vizită făcută în zonă. Astfel de îmbinări am văzut la bisericile din lemn din toată țara, așa că nu pot spune că sunt specifice unei anumite zone.

coadă de rândunică
Biserica din Leleasca – îmbinare de colț

Îmbinarea dulapilor cu secțiune dreptunghi sau pătrat este practic cea mai trainică, cea mai rezistentă variantă pentru case din lemn. Ea are rezistență la tracțiune și este foarte mobilă în caz de cutremur. Este mult mai sigură decât varianta din bușteni rotunzi. Practic, strămoșii noștri au găsit cel mai eficient sistem pentru a face case rezistente și sigure.

Modul de realizare este la fel ca la îmbinările pentru mobilă, cu deosebirea că se fac la nivel macro. Forma decupării este și de această dată trapezoidală imitând coada de randunică. În trecut modelul se cioplea cu toporul, așa că va dați seama cât de pricepuți erau acei meșteri care reușeau să îmbine perfect dulapii făcând taieturile numai din topor. Acum apelează la drujba și șabloane pentru a face cât mai corect și repede îmbinarea. În cazul prelucrărilor industriale se apelează tot la CNC.

coadă de rândunică
sursa foto: logdovetailjig.com

Nu mi-am propus să scriu un curs despre realizarea îmbinării în coadă de rândunică. Cu siguranță nu sunt cea mai îndreptățită să vă spun despre unghiuri și cote de tăiere, mulți dintre voi fiind specialiști cu ani de experiență în spate. Este însă o îmbinare aproape de inimile noastre, o îmbinare cu care am început să ne identificăm. Este o carte de vizită a vechilor meșteri realizatori de case și biserici care au rezistat în timp, aducând în prezent dovada priceperii lor. Este practic un fel de recunoștință către un lung și vechi șir de cioplitori în lemn.

coadă de rândunică
Casă din Șanț – Muzeul Satului

7 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Există o diferență între îmbinarea coadă de rândunică folosită la mobilă și cea de la case. Îmbinarea de la mobilă are pe o parte cozi (tails) și pe cealaltă pini. Ea suportă tracțiune doar pe una din direcții, din cealaltă făcându-se asamblarea. La case sunt cozi de rândunică pe ambele direcții, rezistând astfel tracțiunii pe ambele direcții, dar îmbinarea se montează prin suprapunerea alternativă a grinzilor. Odată suprapuse, îmbinarea nu mai poate fi desfăcută prin tracțiune.
    Comparați colțul casei (dinții au formă de trapez pe ambele părți) cu colțul sertarului (dinții au formă de trapez pe o parte și formă dreptunghiulară pe cealaltă).

  • Am construit o casa din traverse de lemn ,fasonate,tratate,numerotate si imbinate circular una dupa alta in sistem coada de randunica,parter si etaj pe o fundatie de 3,20 mcu 22 de piloni si trei randuri de traverse de beton armat 16mm si etriere de 8mm ,calculata conform inginerilor sa reziste la un cutremur de grad 9 pe Rihter. Am lasat-o 3 ani in faza initiala ,am tratat-o ignifug,antifungic interior si exterior trei ani,dupa care am anvelopat-o exterior cu pilistiren dens ignifug de 10 cm ,iar in interior cu vata minerala si rigips ignifug. Are o izolatie termica,fonica si electromagnetica deosebita (am folosit folie de aluminiu autoclavizata la acoperis,si interior la vata minerala cu aluminiu .Constructorii pe lemn au fost alesi in urma verificarii constructiilor efectuate in timp. Va stau la dispozitie cu detalii.

Categorii

Abonează-te la newsletter