Diverse Panouri

Emisia de formaldehidă a plăcilor derivate din lemn, un subiect mereu fierbinte

Am scris de curând un articol despre OSB. Subiectul a generat o grămadă de comentarii, cititorii împărțindu-se rapid în doua tabere, unii susținând folosirea OSB-ului, alții spunând ca este un produs periculos care chiar ar trebui interzis.  Cum au fost și persoane care au cerut mai multe detalii, am hotărât sa reiau un subiect pe care l-am mai abordat și cu altă ocazie și anume emisia de formaldehidă. De ce  emisia de formaldehidă? Pentru că ea poate transforma, în anumite condiții, plăcile de PAL, MDF, placaj sau OSB în produse periculoase pentru sănătate. Dar să începem cu începutul.

formaldehidă

Formaldehida a fost descoperită de A.M.Butlerov în 1857. Este un gaz incolor, inflamabil, cu miros înțepător puternic, solubil în apa și alcool și insolubil în eter de petrol, foarte instabil în stare gazoasă din cauza tendinței de polimerizare. În 2008, Organizația Mondială a Sănătății a reclasificat formaldehida incluzând-o în Categoria 1 a substanțelor potențial cancerigene. Este o substanță considerată toxică, putând avea o acțiune iritantă și necrozantă asupra pielii și mucoaselor, expunerea îndelungată ducând la iritarea pielii feței și a brațelor, dermatite, conjuctivită. Aceeași toxicitate poate fi însă și un avantaj, fiind folosită în medicină, ca dezinfectant sau la conservarea pieselor anatomice, dar și în tăbăcărie sau în fotografie.

formaldehida
sursa foto: istockphoto.com

Formaldehida este folosită ca materie primă la obținerea unor produse precum etilenglicol (antigel), substanțe pentru fertilizarea solului, dezinfectanți, coloranți, produse cosmetice, etc. Constituie materia primă de bază pentru fabricarea  rășinilor ureo- și fenol-formaldehidice folosite ca adezivi în industria lemnului și mobilei.

Formaldehida este peste tot în jurul nostru. O găsim în casele noastre, intrând în componența dezinfectanților, adezivilor pentru tapet, vopselelor, materialelor textile rezistente, spumelor pentru izolare, în mobilierul făcut din semifabricate din lemn, chiar și în lemn Se afla în dezodorizantele pentru camere, lumânările și bețișoarele parfumate. Fumul de țigară conține, de asemenea, cantități mari de formaldehidă, la fel și veninul de albină, de aici și apariția șocului anafilactic la persoanele alergice.

formaldehidă
sursa foto: ecoboardinternational.com

În ceea ce privește lemnul și plăcile derivate din lemn există formaldehidă legată chimic în structura adezivilor folosiți la încleiere, dar și formaldehidă sub formă de gaz, nelegată, atât în adeziv cât și în lemn. Această formaldehidă nelegată este cea periculoasă deoarece are tendința de a ieși în exterior.  Cu cât cantitatea emanată de o placă este mai mică cu atât acea placă este mai puțin periculoasă. Astfel emisia de formaldehidă este principalul indicator de calitate al produselor pe bază de lemn. Ea reprezintă cantitatea de formaldehidă degajată în aerul inconjurător de o placă pe bază de lemn, prin fețele și canturile sale, în condiții normale sau accelerate.

 

formaldehidă
sursa foto: woodworkingnetwork.com

Cum peste o anumită limită devine periculoasă, emisia de formaldehidă a fost standardizată. Există standarde europene, după care funcționăm și noi, dar și standarde ale altor țări sau companii (cum este IKEA, de exemplu). Conform Standardului European EN 13986/2004  plăcile derivate din lemn pot fi în clasele E1 sau E2, în funcție de cantitatea de formaldehidă emisă stabilită prin testare. Clasa E1 reprezintă o cantitate de 0,1 ppm (părți per milion), nivel considerat ca sigur de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2010. Pentru a vă face o idee lemnul are o emisie de formaldehidă de 0,01 ppm. Ce este mai mult de o,1 ppm intra în clasa E2 de emisie.

formaldehidă
sursa foto: bendwork-intl.com

Cu toate că cerințele OMS nu s-au schimbat, sunt clienți importanți care cer producătorilor emisii și mai reduse de formaldehidă, practic produse considerate ca fiind fără emisie de formaldehodă. Aceste plăci se încadrează în clasa E0 de emisie. Pentru obținerea lor se folosesc adezivi fără formaldehidă liberă care însă duc la creșterea prețului plăcilor. O astfel de cerere se aplică frecvent plăcilor din OSB care nu sunt protejate împotriva emisiei prin finisare (practic nu sunt sigilate cu finisaje). La fel, plăcile folosite la fabricarea mobilierului pentru copii îndeplinesc condiția de “formaldehyde free” (liber de formaldehidă). Am văzut patuțuri pentru copii făcute din PAL care nu aveau absolut niciun miros atunci când erau scoase din ambalaj.

formaldehidă
sursa foto: usa.bloombaby.com

Faptul că emisia cumulată de formaldehidă liberă din jurul nostru poate depăși limitele admise îngrijorează pe foarte mulți. De aceea au apărut aparate și kituri pentru testarea aerului din încăperi, astfel încât să se evite riscul de a sta în atmosferă contaminată.

formaldehidă
sursa foto: amazon.com

După cum vedeți formaldehida este un produs ce poate deveni toxic, dar și o materie primă pentru obținerea unor materiale foarte utile și aici nu vorbesc numai de plăcile derivate din lemn. De aceea trebuie găsită calea de a utiliza la maximum avantajele și de a evita pe cât posibil dezavantajele, pentru că este evident că, cel puțin deocamdată, nu se va renunța la ea.

formaldehidă
sursa foto: tuv.com

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

10 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Daca se afla si in fumul de tigara de ce nu militezi pentru interzicerea fumatului ca osb nu mi se intampla sa miros in fiecare zi dar fum de tigara gasesc la tot pasul.

  • Doamna chimist,

    Cand vorbiti de ppm sa stiti ca sunt ppm de masa si ppm de volum. O diferenta enorma intre ppm-urile astea. Apoi vorbiti de emisivitate, asta in ce se masoara ppm/m2 sau ppm/m3? Si ppm-urile astea se gasesc in aer sau in lemn sau unde? Ca daca se gasesc in aer ai deschis geamul si au plecat!

    • Buna ziua,
      Imi pare rau ca v-ati suparat pe mine, dar n-am ce face, asa sunt reglementarile europene de emisie a formaldehidei, in ppm. Intentia mea a fost sa vorbesc despre faptul ca exista o limita a emisiei impusa pentru placile derivate din lemn, iar daca este depasita, mirosul este deranjat si la un moment dat chiar periculos. Nu am vrut sa vorbesc despre determinarile de continut de formaldehida exprimat in mg/100g (metoda perforator) pe care le fac producatorii de placi, nici despre diferitele metode de determinare a emisiei de formaldehida. Ar fi fost un articol mult prea tehnic si cred ca l-am fi citit numai noi doi. 🙂
      Toate cele bune

  • Bună seara stimata doamna chimist! Am citit cu mare interes articolele dumneavoastră ;am și eu o nelămurire – am o masă din lemn lacuita luată de pe un site nemtesc și de câteva săptămâni persista un miros înțepător pe întreaga suprafața lacuita. A fost acoperita cu fața de masa tip musama, iar dupa ce-am îndepărtat-o am sezisat mirosul. Este foarte iritant în pofida aerisirii continue, am dat cu Pronto, Fairy, șervețele speciale de mobila. Va mai menționez ca am o canapea în apropierea mesei, care a avut mucegai în lada de depozitare, dar am scăpat de el. Întrebarea mea este cum sa scap de acest miros, ca nu mai am soluții și nu vreau sa renunț la aceasta masa. Va mulțumesc anticipat!

    • Buna ziua!
      Nu pare a fi vorba despre formaldehida. Spuneti ca masa este din lemn. Chiar daca formaldehida se afla si in lemn sau produsele de protectie este in procent foarte mic si imposibil de detectat prin miros. Numai la placile derivate din lemn, de tipul PAL sau MDF, mirosul se simte. Iar in aceste cazuri numai daca placile sunt de calitate inferioara.
      Mirosul de care spuneti poate fi solvent sau mucegai. In primul caz este posibil ca musamaua sa fi impiedicat eliminarea naturala a solventului din stratul de lac. Dupa ce este aplicat si se intareste, lacul continua sa elimine solventul din interior inca 2-4 saptamani. Daca acest lucru este impiedicat solventul sta in interiorul stratului de lac pana are posibilitatea sa iasa. Daca aveti posibilitatea scoateti masa afara, intr-un spatiu acoperit, protejat de ploaie si soare. Mirosul se duce mult mai repede daca spatiul este ventilat. Urmele de solvent vor iesi mai repede din pelicula de lac.
      A doua posibilitate este sa fir mucegai. Sub misama este posibil sa apara, mai ales daca exista umezeala. In acest caz stergeti suprafata cu o solutie diluata de innalbitor de rufe pe baza de hipoclorit (acele solutii ieftine pentru albirea rufelor). Este foarte eficient impotriva mucegaiului. Lasati masa in loc aerisit si ventilat sa se usuce foarte bine. In acest caz mirosul dispare mult mai repede decat in cazul solventului (1-2 zile).
      Toate cele bune!

  • Buna ziua,

    Cu privire la emisiile de formaldehida ale parchetului dublu stratificat recomandat pentru incalzire in pardoseala, puteti sa imi spuneti daca exista si categoria E 0,5? Am intalnit aceasta categorie pe fisa tehnica a parchetului dublu stratificat Bauwerk (1 strat de lemn nobil + 1 strat de HDF).
    De asemenea, alta varianta de parchet dublu stratificat al aceluiasi producator (1 strat de lemn nobil + 1 strat de lemn rasinoase) este inclus in categoria E 1 a emisiilor de formaldehida. Sincer, stiind ca HDF-ul contine adeziv, asteptarea mea era ca emisiile de formaldehida sa fie mai mari in cazul parchetului dublu stratificat cu HDF. Cum se interpreteaza categoria E 0,5 in aceasta situatie?

    Va multumesc pentru ajutor!

    • Buna ziua.
      Da, exista si clasa Eo,5 de emisie a formaldehidei. Daca la E1 se considera acceptata o emisie de 0,1 ppm (parti per milion), la E0,5 trebuie sa fie pana la 0,05 ppm. Este o incadrare destul de generala pentru ca limitele difera in functie de tipul de produs (panou, placaj, etc) si de metoda prin care se determina emisia. Diferentele sunt insa foarte mici.
      Cantitatea cea mai mare de formaldehida provine din adeviz. Daca la producerea HDF-ului s-a folosit un adeziv care nu contine formaldehida libera sau cu captatori de formaldehida, atunci el poate fi in clasa E0 de emisie iar emisia provine numai de la adezivul cu care s-a facut incleierea intre HDF si lemn. De aici poate fi diferenta dintre emisiile celor 2 tipuri de parchet.
      Sper sa va fi fost de folos.
      Toate cele bune!

      Nu uitati sa va abonati la Revista din Lemn tiparita! Cu numai 58 de lei/an puteti afla noutati din domeniu, puteti descoperi idei de mesterit sau secrete ale meseriei. Va reamintim ca in revista tiparita continutul este diferit de cel din site. Detalii in link-ul de mai jos. 
      Va multumim!https://www.revistadinlemn.ro/product/abonament-revista-din-lemn/

Categorii

Abonează-te la newsletter