Forestier Idei de meșterit Tehnici prelucrare lemn

TISZAWAX – parafina pentru protejarea capetelor speciilor tari de lemn, după tăiere

Uscarea lemnului începe imediat după tăiere, capetele de fibră, adică zona secționată, fiind locul pe unde apa iese cel mai repede. Este zona cea mai expusă la apariția crăpăturilor iar acestea duc la pierderi de lemn care uneori pot fi însemnate. De aceea craparea lemnului este un subiect „fierbinte”, de interes, pentru toți cei care lucrează cu lemn masiv. Pentru că lemnul poate crăpa la uscare, la debitare, în timpul transportului sau al depozitării, uneori chiar și în timpul lucrului sau al folosirii obiectelor obținute. S-au căutat întotdeauna soluții pentru a împiedica crăparea și a reduce pierderile. Una dintre  cele mai folosite soluții este sigilarea lemnului cu parafina. Sa vedem cum protejează ea lemnul și cum trebuie folosită pentru o eficiență cât mai bună.

craparea lemnului
sursa foto: uucoatings.com
Ce determină crăparea lemnului

Crăparea este determinată de tensiunile ce apar în lemn în urma procesului de uscare. Cu cât lemnul este mai plin de apă cu atât apar tensiuni mai mari și probabilitatea de crăpare crește. De asemenea, cu cât lemnul este mai dur cu atât tensiunile vor fi mai mari. Pentru a evita apariția unor tensiuni foarte mari arborii se taie în afara perioadei de vegetație, cele mai bune luni fiind decembrie și ianuarie, atunci când este ger. În februarie deja începe noul ciclu de vegetație, mai ales în ultima vreme, când temperaturile medii lunare au crescut.

Apa iese cel mai repede pe acolo pe unde a intrat. Prin tăiere, fibrele prin care apa a intrat în lemn și circulă în interiorul copacului sunt secționate. Prin aceste capete de fibră apa tinde să iasă și de aceea ele trebuie închise.

Schimbul de umiditate cu mediul contiuă la fel ca înainte de tăiere, adică la zona de contact cu exteriorul (scoarța copacului). Procesul de uscare începe de la exterior și merge către interiorul bușteanului. Așa apare diferența de umiditate între interior și exterior. Pentru a restabili echilibrul (proces care are loc în mod natural) apa migrează din interior spre exterior. Dacă apa din exteriorul trunchiului iese repede și în cantitate mare (lemn decojit + temperatură exterioară ridicată), apa din interior migrează spre exterior tot în cantitate mare pentru a restabili echilibrul. Și așa apar alte tensiuni.

Este motivul pentru care lemnul este stropit în timpul procesului de uscare din uscătoare – pentru a nu apărea diferențe mari de umiditate între exteriorul și interiorul lemnului ce trebuie uscat. Este și rațiunea pentru care uscarea naturală se face fără a proteja lemnul de ploaie. Este important însă să fie protejat de soare, de aceea stivele pentru uscarea naturală a lemnului sunt acoperite în partea de sus.

craparea lemnului
sursa foto: peprofessional.com
Cum poate fi încetinită ieșirea apei din lemn

Cred că este clar deja că pentru a nu avea crăpături în lemn trebuie să încetinim ieșirea apei, reducând astfel tensiunile. De aceea se recomandă ca:

  • zona secționată a trunchiului (capetele de fibră) să fie sigilată, adică acoperită cu o substanță care să impiedice sau să reducă ieșirea rapidă a apei. Cu cât mai repede după taiere este făcută acoperirea cu atât mai redus este riscul de crăpare;
  • pe cât posibil să nu fie îndepărtată coaja de pe trunchi. Aceasta funcționează ca o protecție care reduce ieșirea apei. Din păcate uneori acest lucru nu este posibil din cauza dăunătorilor (cari, alte insecte) ce pot fi sub coajă si care pot intra în lemn;
  • să se taie cât mai repede lemnul în „felii” de grosimea dorită. Astfel tensiunile devin mai mici și riscul de crăpare se reduce. Aveți grijă că lemnul scade prin uscare așa că scândurile trebuie tăiate mai groase.

Apa continuă să iasă până ajunge la umiditatea de echilibru, care în zona noastră geografică este de 8-12% pentru lemn folosit la interior și 14-18% pentru cel folosit la exterior. În toată această perioadă riscul de crăpare persistă iar cea mai expusă zonă este cea de la capetele scândurilor.

Dacă apar crăpături până sa fie tratate capetele de fibră se recomandă întâi îndepărtarea acelei porțiuni și apoi sigilarea tăieturii. Odată pornită, fisura va avansa chiar dacă zona este protejată cu diverse soluții. Este „veriga slabă” care va ceda prima la apariția tensiunilor în interiorul lemnului.

craparea lemnului
sirsa foto: handcrafteredlogs.com
Folosirea parafinei pentru a împiedica crăparea lemnului

Parafina, sub formă solidă sau emulsie, este cea mai potrivită variantă pentru închiderea capetelor de fibră. Ea se aplică atât la capătul trunchiurilor, imediat după tăiere, cât și la cel al scândurilor, chiar dacă acestea au risc mai mic de crăpare.

Uneori varianta felierii trunchiului nu poate fi aleasă sau scândurile trebuie să fie tăiate la o grosime foarte mare. Este cazul lemnului din care, prin strunjire, se obțin vaze, boluri sau alte astfel de obiecte. Pentru ele este nevoie de un lemn gros. Acest lemn trebuie să fie protejat în timpul uscării, iar acoperirea cu parafină este o soluție foarte bună.

Parafina nu este toxică și poate fi ușor îndepărtată prin spalare cu apă și săpun. Dacă sunteți dintre cei care faceți obiecte ce se folosesc în bucătărie aveți nevoie însă de parafină specială „food safe”. Este cea pe care o folosesc și exportatorii de fructe și legume pentru a proteja marfa împotriva deshidratării și la transport.

Parafina solidă trebuie încălzită înainte de aplicare pentru a deveni lichidă. Numai așa poate funcționa ca un dop pentru fibre. Parafina lichidă se aplică pe capetele buștenilor sau ale scândurilor cu o perie, o pensulă sau un trafalet. Pentru o protecție cât mai bună se recomandă aplicarea a două straturi. Cel de-al doilea strat se aplică numai după ce primul este complet uscat și întărit.

craparea lemnului
sursa foto: wood-database.com
Parafina emulsie – cea mai simplă și mai eficientă soluție de protecție

Emulsia de parafină este mult mai simplu de folosit și este foarte potrivită pentru piese mari, trunchiuri proaspat tăiate, pentru firme mari care se ocupă cu debitarea și uscarea lemnului la nivel industrial. Nu are nevoie de încălzire înainte de folosire și se poate aplica cu pensula sau cu pistolul.

O astfel de soluție de protejare este TISZAWAX, distribuită pe piața românească de firma Szolvegy de la Targu Mures. Este o dispersie apoasă de parafină cu aspect lăptos care poate fi colorată la cererea clientului. O soluție bună pentru protejarea buștenilor și semifabricatelor din lemn, al lemnului ce urmează a fi transportat (pe mare, cu trenul, în cantainere sau cu TIR-ul) sau al lemnului ce urmează a fi depozitat o perioadă mai lungă.

Avantajul dispersiei TISZAWAX este că nu mai are nevoie de încălzire înainte de aplicare, fiind lichidă. Un alt avantaj este posibilitatea de a fi aplicată cu pistolul. Se reduce astfel foarte mult timpul de lucru iar picăturile minuscule acoperă foarte bine și eficient capetele de fibră sau zonele ce trebuie protejate. Consumul este de 0,7 kg/m³.

craparea lemnului

Lemnul are mai multe etape de viață și știe să se impună în fiecare dintre ele. Cei care lucrează cu lemn masiv știu că nu poate fi comparat cu un plastic sau alt material „cuminte și ascultător”. Cu lemnul trebuie să te împrietenești și să-l convingi încet de ceea ce vrei să faci. Îi admir pe japonezi tocmai pentru această legătură pe care o stabilesc cu lemnul. Nu vei putea să tai lemnul astăzi și mâine sa-l lucrezi și să te aștepți ca totul să fie bine. Trebuie să-i dai timp să se obișnuiasă cu noua lui viață și în opinia mea acest timp este cel de uscare.

Succes și răbdare vă doresc!

craparea lemnului
sursa foto: uccoatings.com

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

1 comentariu

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Intentionez sa fac niste paleti pentru asezarea stupilor pe vatra si in pastoral. Sistemul se practica pe scara larga in apicultura Canadiana. Am taiat stejarul, l-am debitat la dimensiunile necesare si urmeaza sa montez componentele. Dar lemnul este inca verde desi stejarul a fost doborat acum in decembrie dupa iesirea din vegetatie. In mod sigur vor exista tensiuni in material dupa montare, asa ca ma gandesc sa-l mai las sa se usuce natural pana la primavara.Ar ajuta fierberea in parafina asa cum stupii construiti din lemn de brad uscat sunt fierti? Cam ce consum de parafina ar fi? Ce procent de umiditate aproximativ este la lemnul de stejar in situatia mea? Banuiesc ca se va consuma cel putin atata parafina cat sa inlocuiasca apa din lemn.

Categorii

Abonează-te la newsletter

ro_RORomanian