Fabricare case din lemn

Îmbinarea și tasarea lemnului la casele din bușteni

Casele din bușteni sunt spectaculoase și pentru mulți dintre noi reprezintă un vis. Trebuie să recunosc că este și visul meu de multă vreme, de când am văzut într-o revistă de profil o astfel de casă amplasată într-o pădure. În ultima vreme, datorită vizitelor de documentare făcute pentru ediția din martie a revistei tipărite ce are ca temă casele din lemn, am avut ocazia să văd cum se fac, impresia fiind și mai puternică. Este interesant să vezi ce presupune construcția unei case din bușteni, câtă muncă și timp înglobează și ce trebuie avut în vedere pentru o construcție solidă și de calitate.

Case din bușteni. Tipuri de case din trunchiuri de copac

Fabricarea caselor din trunchiuri de copac este veche de mii de ani, lemnul fiind, alături de piatră și lut, unul dintre cele mai vechi materiale de construcție. Acest tip de casă este specific zonelor în care sunt păduri întinse de conifere, precum Peninsula Scandinavă, Rusia, Canada, Statele Unite. De ce conifere? Pentru că au trunchiuri drepte ce pot fi folosite fără prea multe prelucrări la construcția pereților.

Și pe teritoriul țării noastre s-au folosit trunchiuri de copac pentru construcția caselor în zonele cu păduri bogate de rășinoase, doar că, la noi casele tradiționale din lemn sunt din grinzi pătrate. Astfel de case se văd și acum în partea de nord a țării – în Bucovina și Maramureș – dar și pe Valea Trotușului sau în zona înaltă a Sibiului, unde vechile stâne încă mai adăpostesc turiștii obosiți.

Casele din lemn rotund nu sunt specifice țării noastre, fiind “importate” din nordul Americii și din Canada. Interesant este că nu le-am luat din Rusia sau Peninsula Scandinavă, zone mult mai apropiate ci din America, acolo unde au fost “duse” tot de ruși și scandinavi.

Casele din bușteni pot fi făcute din lemn necalibrat, adică din trunchiul copacului decojit, fără alte prelucrări, sau din lemn calibrat. În primul caz este vorba despre case din bușteni tipice, cu fiecare trunchi diferit de celălalt, făcute ca cele din trecut. Casele din lemn calibrat sunt cele din trunchiuri cu dimensiuni egale, prelucrate prin strunjire în mașini speciale pentru a fi aduse la același diametru. Ele au un aspect uniform, mai puțin spectaculos.

case din bușteni
Cabana Vultur – Vatra Dornei
Cum se construiesc casele din bușteni

Prin suprapunerea buștenilor decojiți și prelucrați pentru a se îmbina la capete astfel încât să formeze colțurile casei. Prelucrările sunt foarte importante și de ele depinde rezistența construcției și gradul de izolare față de exterior. Se fac manual, cu ajutorul compasului și al drujbei sau cu ajutorul CNC-urilor, în fabrici de profil. Marea majoritate a producătorilor români lucrează în mod tradițional, făcând prelucrările și îmbinările manual, prin chertare (prelucrări în lemn, crestări, în vederea îmbinării cu o altă piesă).

Totul începe cu tăierea copacilor care trebuie făcută în afara perioadei de vegetație, adică sfârșit de noiembrie – început de februarie, pentru ca lemnul să conțină cat mai puțină apă. Cu cât conținutul de umiditate este mai scăzut cu atât lemnul se usucă mai repede, iar crăpăturile și deformările sunt mai mici.

Uscarea are loc în mod natural motiv pentru care durează mai mult. De aceea timpul de lucru pentru case din bușteni este mai lung, producătorii vorbind de 1-1,5 ani până ce casa la roșu (fără uși și ferestre) este instalată pe terenul clientului. Timpul de uscare este foarte important, iar grăbirea producătorului nu ajută cu nimic, ba chiar strică. Dacă lemnul nu este lăsat atât timp cât este necesar ca să scape de umiditatea în exces, el nu se oprește ci continuă procesul când este parte de casă. Modificările vor fi mult mai mari și vor apărea probleme ca spații între bușteni sau lăsări ale tavanelor.

Buștenii sunt curățați de coajă manual, cu ajutorul unor cuțite rotunde sau cu ajutorul aburului. În primul caz, aspectul este natural, crestăturile cuțitului dând un aspect foarte autentic. Când este folosit aburul aspectul lemnului este neted și uniform. După curățare sunt făcute prelucrările pentru îmbinări. Buștenii sunt prelucrați pe măsură ce casa se ridică. Procesul are loc la sediul producătorului, acolo unde casa este făcută prima dată. Spun prima dată deoarece casa se construiește de două ori, o dată la constructor și a doua oară la beneficiar.  După ce toți buștenii sunt îmbinați, casa este lăsată o perioadă să se așeze, apoi buștenii sunt numerotați și etichetați, casa este desfăcută, încărcată în mașini și transportată pe terenul beneficiarului unde este refăcută.

case din bușteni
santier Poiana Stampei
case din bușteni
numerotare busteni
Tipuri de îmbinări pentru realizarea colțurilor casei

Îmbinările de colț pentru casele din bușteni sunt de mai multe feluri: norvegiană (scandinavă), canadiană, de colț, etc. De alegerea lor depinde aspectul estetic, costul, durabilitatea și rezistența la apă.  La noi se folosesc în principal îmbinarea canadiană și cea norvegiană. De fapt îmbinarea canadiană este o îmbunătățire a celei clasice norvegiene. Îmbunătățirea a fost făcută de constructorul canadian de case din bușteni Del Radomske, cunoscut profesor și inovator în domeniu. El a făcut o tăietură în buștean care să permită așezarea și compactarea buștenilor pe măsură ce se usucă și construcția se tasează. Tăietura făcută de-a lungul bușteanului împiedică și curbarea lui. Îmbinarea este proiectată să devină mult mai strânsă și mai rezistentă odată cu trecerea timpului și uscarea și reducerea dimensională a lemnului. Din acest motiv a ajuns să fie cunoscută și folosită în multe zone ale lumii.

În momentul montării casei la client, în tăietura făcută de-a lungul bușteanului este montat un cheder pentru împiedicarea intrării aerului și a umezelii (la fel ca la ferestre), iar în interior este pusă izolație. În general, se folosește izolația din lână de oaie, pentru a fi totul cât mai natural, dar nu este singura izolație care poate fi folosită.

case din bușteni

Îmbinarea norvegiană sau scandinavă, cum se mai numește, constă într-o tăietură rotundă făcută în bușteanul de deasupra care se potrivește perfect pe cel de sub el. Pentru a face această decupare se folosește o unealtă pentru măsurare denumită compas și drujbă. Când este necesară o ajustare de 2-3 cm pentru o potrivire perfectă, lemnul se șlefuiește. Îmbinarea nu este foarte exact definită ca formă și dimensiuni, putând fi realizate variațuni pe aceeași temă.🙂Principiul este însă același.

O altă îmbinare folosită la casele din bușteni este cea de colț. Se realizează cu ajutorul unor bușteni așezați vertical pe colțuri și în care intră capetele prelucrate ale buștenilor orizontali, formând astfel peretele. Prelucrările sunt asemănătoare celor pentru îmbinarea cep și scobitură. Nu am găsit producători români care să facă astfel de îmbinări la casele pe care le construiesc.

Tasarea buștenilor – așezarea casei

Cea mai importantă problemă de care trebuie ținut seama la fabricarea unei case din bușteni, dar și atunci când dețineți o astfel de casă, este tasarea. Ea are loc din cauza scăderii dimensionale a lemnului prin pierderea umidității și a propriei greutăți a buștenilor. De aceea casa trebuie lăsată o perioadă să se așeze.

Fenomenul pierderii umezelii este natural și are loc imediat ce copacul este tăiat. Apa iese până se ajunge la un echilibru cu umiditatea mediului înconjurător. Asta înseamnă că dacă o casă din bușteni ajunsă la echilibru într-o zonă cu o anumită umiditate relativă a aerului este mutată într-o zonă cu umiditate diferită, ea va reîncepe să se așeze până la restabilirea echilibrului. Specialiștii spun că este nevoie de 3-5 ani pentru ca lemnul să ajungă la umiditatea de echilibru, timpul fiind diferit de la specie la specie. În tot acest, timp în lemn apar crăpături, iar dimensiunile lui scad.

Din cauza așezării fibrei lemnoase în lungul copacului scăderea dimensionaă este importantă pe direcție radială, ducând la scăderea circumferinței bușteanului, dar insesizabilă pe direcție longitudinală (în lungul bușteanului). Scăderea dimensională face ca buștenii să se așeze și casa să se taseze. Tasarea poate ajunge și la 5% din înălțimea inițială a casei. Când casa nu este bine făcută, pot apărea crăpături în ramele ferestrelor, ușile nu se mai închid, înălțimea treptelor scărilor devine inegală sau tavanul se poate lăsa.

De aceea, casa are nevoie să stea o perioadă la producător, fără uși și ferestre montate. Specialiștii spun că această perioadă trebuie să fie între 6 și 12 luni. Pentru a scurta perioada, pe pereți se pot monta tije filetate care să forțeze tasarea. Dacă tijele au arcuri, strângerea este automată. Dacă nu, este nevoie de strângere manuală la 5-7 zile. Cu ajutorul tijelor timpul de așteptare se reduce la 3-6 luni.

Nu înseamnă că după acest timp casa va înceta să lucreze ci numai că în mare măsură s-a așezat, iar mișcările ulterioare sunt mult mai reduse. De aceea, casele din bușteni au nevoie de soluții constructive diferite comparativ casele obișnuite:

  • rosturi deasupra ferestrelor și ușilor astfel încât bușteanul să nu fie în contact direct cu rama ferestrei sau tocul ușii
  • montajul ferestrelor trebuie făcută cu firme specializate care au sisteme ce permit o eventuală tasare
  • în cazul caselor cu mansardă sau etaj și spații deschise mai largi, la parter este recomandată montarea de popi pentru a împiedica lăsarea tavanelor
  • dacă pe pereții din baie sau din bucătărie se montează faianță, ea se va pune pe pereți de gips carton separați de peretele de lemn și cu spațiu de tasare lăsat în partea de sus.
case din bușteni
Casa montata pe santier
case din bușteni
Fereastra in casa din busteni
Avantajele unei case din bușteni

O casă din bușteni bine făcută vă va feri de probleme și astfel vă veți putea bucura de aspectul cald și plăcut al lemnului. Pe lângă avantajele cunoscute ale unei case din lemn, cea din bușteni vine cu plusuri:

  • Este cel mai rezistent tip de casă datorită îmbinărilor de colț foarte solide. Se spune că într-o astfel de casă, dacă nu ești binevenit, poți intra numai dacă ai o drujbă. Dacă un buldozer va încerca să o dărâme împingând-o, va reuși să o mute nicidecum să o pună la pământ.
  • Este cel mai rezistent tip de construcție în caz de cutremur considerându-se că rămâne în picioare și la seisme de 8,5 grade pe scara Richter.
  • Aerul în interior este întotdeauna foarte plăcut datorită schimbului permanent de umiditate dintre lemn și aerul din interior.
  • Nu se încălzește greu, iar căldura este persistentă mult timp după oprirea sursei de căldură.
  • Datorită aspectului plăcut nu are nevoie de finisaje soficticate, nici la exterior, nici la interior. Este suficientă protecția cu ulei la interior și cu ulei pigmentat sau lazură la exterior.

Am fost într-o astfel de casă la Vatra Dornei și am aflat ce înseamnă confortul termic într-o casă din bușteni bine făcută. Casa era neîncălzită de 2 săptămâni, timp în care temperatura exterioară ajunsese noaptea frecvent sub -10ºC. În casă erau 13-14ºC conform termometrului, dar nu simțeai că ar fi frig. Schimbul de umiditate dintre lemn și aer făcea ca în interior să fie o atmosferă plăcută, departe de a fi “înghețată”.  Casa era în circuitul turistic, iar proprietarul locuia alături, tot într-o casă din bușteni. Casa era din 2011 și el avea numai cuvinte de laudă despre confortul din interior.

În România sunt producători de case din bușteni care lucrează atât pentru clienți din țară, cât și pentru cei din afară. Despre unii dintre ei puteți afla din Revista din Lemn tiparită, ediția din martie, care are tema case din lemn. Veți afla de acolo și multe alte informații care vă pot fi de folos dacă intenționați să vă faceți casă în viitor, dar și cât de vast, de complex și interesant este domeniul caselor din lemn.

case din bușteni
cabana din busteni
case din bușteni
constructie din busteni calibrati

 

Categorii

Abonează-te la newsletter