Business Idei de meșterit

Tratamente și idei de folosire a lemnului recuperat

În toată lumea există un curent puternic împotriva irosirii resurselor, pentru recuperare și refolosire, iar lemnul nu face excepție. Apreciem lemnul, oriunde îl vedem și de aceea suntem pentru exploatarea lui rațională și pentru recuperare ori de câte ori acest lucru este posibil. Casele și construcțiile vechi, care din cauza stării de degradare avansată ajung să fie demolate, sunt principala sursă de lemn. De la case se recuperează grinzi și scânduri mari care pot fi refolosite dacă sunt îndepărtate porțiunile afectate iremediabil de vreme. Mai sunt și alte surse de lemn recuperat care nu trebuie neglijate. Înlocuirea ferestrelor și ușilor, mobila veche sau ambalaje din lemn (cutii, lădițe, paleți) sunt doar câteva exemple.

lemn recuperat

Recuperarea lemnului este în primul rând un act de responsabilitate față de mediu, dar poate fi și o idee de afacere. Lemnul vechi este un material foarte apreciat de designerii, atât de cei de interior cât și de cei de produs. Din el se fac pardoseli și pereți decorativi, este folosit pentru construcția mansardelor caselor noi, se face mobilă sau obiecte de decor cu aspect vechi autentic. Lemnul are încrustat în el timpul și aduce cu sine parte din poveștile trăite, ca un martor mut al vieților trecute.

Durabilitatea – proprietate importantă in recuperarea lemnului

Nu toate speciile rezistă la fel încercărilor timpului și uneori lemnul este atât de degradat că nu mai poate fi recuperat pentru a construi altceva. Proprietatea care determină rezistența îndelungată a lemnului la putrezire, atacului insectelor, ciupercilor și mucegaiului, la degradarea naturală se numește durabilitate. Este proprietatea prin care se măsoară rezistența lemnului la descompunerea generată de factori naturali. Unele specii sunt mai puțin durabile și se macină mai repede, sunt mai ușor atacate de cari sau alte insecte, altele sunt durabile, rezistente, timpul lăsându-și doar patina pe suprafața lor. Din categoria speciilor durabile fac parte stejarul, salcâmul, castanul, ulmul și rășinoasele (rășina crește rezistența lemnului la apă, cea responsabilă de apariția ciupercilor xilofage). Cele care au rezistența scăzută la umiditate, implicit la atacul ciupercilor și insectelor, sunt plopul, mesteacanul, fagul, salcia.

Durabilitatea este influențată de structura și de vârsta la care a fost tăiat copacul. Un copac tânăr este mai puțin rezistent decât unul aflat la maturitate. Copacul tânăr are nevoie de mai multă hrană, majoritatea celulelor fiind folosite în acest scop. Structura lemnului este mai afânată, mai puțin rezistentă, cu tendință crescută de absorbție a umidității. Copacul aflat la maturitate are o zonă centrală mai dură, formată din celule care au doar rol de susținere, ele nu transportă hrana. Lemnul provenit din aceasta zona este mult mai rezistent, mai durabil, mai dens. Reprezentanții firmelor care se ocupă de recuperare spun că lemnul provenit de la casele făcute în urmă cu 80-100 de ani este foarte bun și rezistent, mai bun decât lemnul nou. Explicația este că, în trecut, tăierile nu erau masive. Copacii erau lăsați să ajungă la maturitate și doar atunci erau tăiați și folosiți pentru construcția caselor și acareturilor.

lemn recuperat

Lemnul recuperat poate fi infestat cu larve de cari. Tratamentul este o necesitate

Foarte rar se foloseste lemnul așa cum a fost recuperat de la o casă sau un mobilier vechi. Riscul infestării lui în timp cu insecte care-i scad rezistența este mare și sunt recomandate controlul atent și  tratamente preventive. Existența găurilor de cari este un semn, dar nu o certitudine că insecta este încă în lemn. Praful proaspăt de lemn ce iese din găuri sau zgomotul specific ca un ronțăit arată că lervele sunt în interior. Ele pot fi în interior și fără să existe găurile acelea specifice mici, rotunde și grupate mai multe într-un loc. Aceste găuri apar atunci când insecta ajunge la maturitate și iese din lemn.

În timpul foarte scurt de viață, carul adult depune ouă în crăpăturile fine de pe suprafața lemnului, cu precădere în cel care-i oferă condiții prielnice de dezvoltare (umiditatea în intervalul 14-20%). După depunerea ouălor insecta adultă moare. Ouăle sunt foarte rezistente și chiar dacă umiditatea sau temperatura scad foarte mult, ele nu sunt distruse ci se conservă până când condițiile devin propice dezvoltării. Atunci din ouă ies larve care încep să se hrănească cu lemn, făcând galerii în interiorul lui.

Nu este simplu de scăpat de cari, dar nici imposibil. Un lemn recuperat care are găuri naturale de cari este uneori mai apreciat decât cel sănătos. Există soluții și tratamente specifice foarte agresive și lemnul poate fi salvat. Pulverizarea sau gazarea repetată cu soluții speciale este cea mai folosită metodă. Este bine ca tratamentul să fie făcut de firme specializate pentru că este unul foarte toxic. Exista si metode mai simple de tratament, aplicabile doar bucăților mici de lemn sau metode naturale. Despre ele găsiți mai multe informații aici.

lemn recuperat

Igienizare lemnului recuperat păstrând patina timpului

Pentru îndepărtarea stratului superficial acoperit de murdărie lemnul poate fi șlefuit, rindeluit sau sablat cu nisip sau bicarbonat de sodiu. La esențele cu durabilitate mare (salcâm, stejar) lemnul curat va apărea imediat de sub pojghița fină de mizerie și mucegai. Scândurile și grinzile afectate de vânturi sau ploi au pe suprafață un efect de structurare, adică este reliefat desenul natural al lemnului ca o imagine 3D. Este urmarea rezistentei diferite a celor doua tipuri de lemn din inelul anual – lemnul tarziu si cel timpuriu. Datorită acestei structurări, când este ușor rindeluit, lemnul capătă o patină unică, greu de reprodus prin metode artificiale.

Pentru a evita accidentările, lemnul recuperat trebuie curățat de cuie, piroane, cosoroabe sau alte elemente de prindere. Sunt firme care folosesc și detectoare de metale pentru a se asigura că livrează lemn perfect curat din acest punct de vedere. Găurile ramase nu trebuie acoperite pentru că sunt parte din farmecul acestui lemn. Urmele de moloz, cărămizi sau ciment însă nu dau bine și trebuie îndepărtate.

lemn recuperat

Idei de folosire a lemnului recuperat

În țările din vestul Europei, în SUA sau Australia există o mulțime de depozite care vând lemn vechi. Este o afacere în toată regula, firmele ocupându-se de demolarea clădirilor vechi, recuperarea lemnului și tratarea cu insectofungicide. Lemnul este catalogat, se știe de unde provine și de multe ori cumpărătorul poate afla și ce vechime are. Este o afacere rentabilă pentru că lemnul vechi este apreciat de designeri, arhitecți și artiști care sunt dispuși să plătească sume de câteva ori mai mari decât pentru lemn nou, curat.

O idee care a prins și la noi este decorarea interioara cu lemn vechi. Se plachează pereți, se fac pardoseli, se pun grinzi aparente. Lemnul vechi dă un aer boem și de multe ori este combinat cu metalul pentru decoruri în stil industrial. Sunt firme și mai curajoase care folosesc lemnul recuperat pentru a construi case sau a face mobilă și obiecte cu aspect vechi.

Folosirea rășinilor epoxidice pentru blaturi de mese sau alte piese de mobilier s-a dovedit a fi o foarte bună oportunitate pentru a folosi orice bucată de lemn, nu doar cele care s-au păstrat foarte bine. Rășina epoxidică înglobează lemnul, obtinându-se obiecte rezistente si cu lemn foarte deteriorat. Folosind rășină foarte transparentă sau cu adaos de coloranți care crează efecte pot fi obținute obiecte spectaculoase.

Recondiționarea mobilei, ușilor și ferestrelor vechi – o altă formă de recuperare

Obiceiul de a refolosi piese de mobilier, schimbându-le uneori destinația după ce au fost revopsite și reparate, era un lucru obișnuit în trecut. Acum, când nu ne mai place un dulap o masă sau un fotoliu, ne dispensăm cu foarte mare ușurință de ele, cumpărând altele noi. La fel facem cu ferestrele, ușile sau parchetul. Uneori nici nu realizam că și aceasta este tot o formă de irosire a resurselor. Si chiar daca o facem, meșterii care să vină acasă să le repare aproape au dispărut iar atelierele de tapițerie pe care le găseam pe vremuri la câte un colț de stradă si unde mai reparam un pat sau scaunele descleiate, au fost închise.

lemn recuperat

Reconditionarea vechiului mobilier poate fi o idee de afacere. Există încă persoane care apreciază mobilierul vechi moștenit de la părinți și bunici și își doresc să-l păstreze. Recondiționarea nu este însă o muncă ușoară și trebuie să înțelegem că uneori este mai greu să repari un lucru vechi decât să faci altul nou. Păstrarea amintirilor este însă neprețuită.

Transformarea totală a aspectului unor piese de mobilier prin vopsire este o activitate care începe și la noi să fie transformată în business. Mobilei îi crește valoarea în urma transformării devenind o mică operă de artă. Sunt reinterpretări ale mobilierului făcute de designeri, arhitecți sau artiști plastici iar piesa devine la final elementul de atracție al camerei. Nu este vorba de a recondiționare banală ci de un proces de creație.

Folosirea butoaielor de vin scoase din uz pentru fabricarea pardoselilor, a lemnului adus de ape pentru a face sculpturi și obiecte de arta, a lemnului recuperat din construcții pentru a face garduri, foișoare, pergole sau căsuțe de grădină sunt alte idei de recuperare a lemnului. Să încercăm să recuperăm lemnul de câte ori avem ocazia și cine știe, poate așa va apărea și o idee de afaceri.

lemn recuperat

1 comentariu

Adaugă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Noi nu stim sa ne aparam padurile si mai crede cineva ca o sa recupereze lemn … !! O natie care nici gunoiul nu il sorteaza, care arunca orice oriunde oricand, o natie care isi face fosa septica neizolata langa fantana ..??? Poate peste 100 de ani sa recuperam lemnul gasit in desertul ce va ramane din aceasta tara !!

Categorii

Abonează-te la newsletter